« Лавиния Милосовичи »
биография
|
|
« Лавиния Милосовичи »биография |
|
|
|
|
Лавиния Корина Милосовичи родилась 21 октября 1976 года в г. Людож, Румыния Рост: Рост: 162см (5'3") Прозвище(никнейм): Мило Тренер: Октавиан Белу Языки: Английский, родной - румынский Семья: мать - Илдико, отец - Танас, брат - Кристиан; муж - Касим Ванату Любимые виды: Вольные и опорный прыжок Хобби: плавание Любимая еда: Чипсы Фаворит в гимнатике: Надя Команечи Работает тренером в г. Дэва (олимпийский центр) 
|
|
Municipiul Lugoj (in maghiara Lugos, in germana Lugosch) este al doilea oras ca marime si importanta din judetul Timis, Banat, Romania. Situat in sud-vestul Romaniei, la intersectia paralelei 45"41' latitudine nordica cu meridianul de 21"53' longitudine estica, la 123 metri peste nivelul marii si acopera o suprafata de 9.855 hectare. Raul Timis strabate orasul pe o distanta de 4 km, impartindu-l in doua. La recensamantul din 2002, Lugojul avea o populatie de 44.570 locuitori (82,9% romani, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% tigani, 1,6% ucraineni). Impreuna cu satele din jur, populatia este estimata la circa 55000 - 60000 locuitori.
Prima atestare documentara a cetatii Lugoj apare spre sfarsitul secolului al XIII-lea, intr-un document pastrat in arhivele din Budapesta, din care reiese ca regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj. Intr-o diploma datata 22 august 1376, semnata de Sigismund de Luxemburg, se arata ca cetatea Lugojului a fost donata marilor feudali Ladislau si Istvan Loszonczy. La sfarsitul secolului al XIV-lea, mai ales dupa batalia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunarea deseori, invadeaza Banatul, ajungand pana in partile Lugojului. In timpul marilor campanii antiotomane, Iancu de Hunedoara, pe cand era comite de Timis (1440), a luat masuri pentru organizarea sistemului de aparare a orasului, intarind cetatea cu santuri, metereze si palisade. In ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa si poposeste si la Lugoj, la Hanul Postei, in drumul sau spre Viena. Banatul de Lugoj - Caransebes a rezistat presiunilor turcesti pana in 1658 cand Acatiu (Akos) Barcsai, Principele Transilvaniei a cerut lugojenilor si caransebesenilor sa accepte hotararea dietei din Sighisoara, supunandu-se turcilor. Acestia au ocupat orasul dupa scurt timp, aducand o garnizoana militara condusa de un aga. Evlia Celebi, carturar si filozof turc, a vizitat Banatul in 1660, consemnand in opera "Seyahatname" ("Cartea Calatoriilor") ca "Lugojul este o asezare puternica cu peste 300 de case, pe malul drept al raului Timis". Dupa infrangerea turcilor in al doilea Asediu al Vienei in 1683, imperialii trec la ofensiva si ocupa pentru scurt timp cetatile Lipova si Lugoj (1688). Dupa semnarea pacii, la Karlovitz (1699), Banatul a ramas sub dominatie otomana, insa prin stipulatiile tratatului, turcii sunt obligati sa darame unele fortificatii, printre care si zidurile cetatii Lugoj (1701). Dupa alungarea turcilor, prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a inceput colonizarea germana, primii colonisti s-au stabilit pe malul stang al raului Timis (circa 1720), punand bazele "Lugojului german". In secolul al XVIII-lea au fost ridicate numeroase edificii publice, intre care biserica romano-catolica si biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului", amandoua declarate monumente istorice (vezi sectiunea urmatoare). In 1778, ca urmare a incorporarii Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit resedinta comitatului Caras, iar in 1795 Lugojul roman si Lugojul german s-au unificat. Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj in 1841, iar in iunie 1848 a prezidat a doua Adunare nationala a romanilor din Banat de pe Campia Libertatii din Lugoj, in cadrul careia s-au exprimat postulatele de ordin national ale romanilor banateni din Revolutia Pasoptista, a carei centru a fost Lugojul. Prin rezolutia imperiala de la 12 decembrie 1850, Lugojul a devenit resedinta Episcopiei Greco-Catolice din Banat. Lugojul a fost resedinta comitatului Caras-Severin din 1881 pana in 1925, cand in urma noii organizari administrativ-teritoriale din Romania a fost creat judetul Caras si judetul Severin, cel din urma cu resedinta la Lugoj pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat in 1902. La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare nationala in care s-a proclamat dreptul natiunii Romane la autodeterminare, dupa dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar in urma primului razboi mondial. La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oras liber de sub regimul comunist din Romania. In 1996 este finalizata cladirea Universitatii Europene Dragan, prin generozitatea marelui filantrop profesor dr. Iosif Constantin Dragan, nascut la Lugoj. Tot datorita lui, Lugojul obtine cate un post de televiziune, de radio, o tipografie si un ziar saptamanal. Obiective turistice Hanul Postei, cladirea dateaza in forma actuala din anul 1726 si adaposteste in prezent sediul protopopiatului ortodox roman; Biserica si fosta manastire franciscana, edificate in 1733; Biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului", construita intre 1759-1766 in stil baroc, ctitorie a oberkneazului Gavril Gurean; Catedrala greco-catolica "Coborarea Sf. Spirit", a Episcopiei de Lugoj, edificata in stil clasicist intre 1843-1854; Turnul Bisericii "Sf. Nicolae", inceput in secolul al XV-lea (1402); Ansamblul arhitectural ce compune Piata J. C. Dragan de astazi; Mozaicul Sfantul Vasile cel Mare de pe fatada fostei scoli de fete, opera a pictorului academic Virgil Simonescu; Teatrul vechi, construit la 1902; Statuile lui Coriolan Brediceanu, Traian Grozavescu, Ion Vidu, si Ion Dragalina; Casa scriitorului Ion Popovici Banateanul; Casa poetului Victor Vlad Delamarina; Casa tenorului Traian Grozavescu; Casa compozitorului Ion Vidu; Monumentele funerare ale lui Coriolan Brediceanu, Valeriu Braniste, Victor Vlad Delamarina si Traian Grozavescu. Sport Activitatile sportivilor din Lugoj au iesit in evidenta mai ales prin gimnastica, lupte si volei, domenii care au oferit rezultate bune la nivel national si chiar international. La gimnastica s-a remarcat Lavinia Milosovici, multipla campioana europeana, mondiala si olimpica. De asemenea Alina Goreac si Kurt Szlier au fost medaliati cu argint la Campionatele Europene. La luptele libere s-au remarcat Iosif Horvath, primul medaliat olimpic al Romaniei la acest sport, precum si Francisc Borlovan, Francisc Horvath, Simion Popescu si Robert Papp. La volei feminin, echipa C.S.S. Banatul Lugoj a fost campioana nationala de juniori in 1990. Sunt practicate cu success si alte sporturi cum ar fi handbal, fotbal, si artele martiale. 
|
